Icoana Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Ghighiu (sec. XVI)

Vezi Tur Virtual

MAICA DOMNULUI SIRIACA – Istoricul icoanei

Pentru a identifica venirea icoanei MAICII DOMNULUI SIRIACA la Mănăstirea Ghighiu în anul 1958, 25 februarie, trebuie amintit textul care a fost consemnat în Glasul Bisericii, Revistă oficială a Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei.
Numele lui Vasile Samaha e bine cunoscut ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din ţara noastră. Arhimandritul de acum câţiva ani ne-a vizitat în mai multe rânduri, fie singur, fie ca însoţitor al Prea Fericitului Alexandru al III-lea, Patriarhul Antiohiei şi Întregului Orient.

Cu un an în urmă, adică la 13 februarie 1957, Vasile Samaha a fost ridicat în treapta de episcop, cu titlul de Serghiopolis, şi con­tinuă să deţină calitatea de reprezentant permanent al Patriarhiei Apostolice din Antiohia, pe lângă Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, avându-şi reşedinţa la metocul antiohian din Moscova, pe care-l con­duce din 1948. Înzestrat cu deosebite calităţi de om bisericesc, cu o bună pregătire teologică, cu o minte ascuţită, cu un spirit viu şi pururea prezent, cu putinţa de a cuprinde largi orizonturi de înţele­gere a realităţilor bisericeşti şi sociale, Prea Sfinţitul Episcop Vasile Samaha s-a impus drept un puternic militant pentru unitatea Orto­doxiei, pentru consolidarea conştiinţei de ecumenicitate ortodoxă.

În ultimii zece ani a întreprins, ca împuternicit al Sfântului Sinod din Antiohia, lungi şi repetate călătorii în aproape toate centrele Orto­doxiei, purtând mesaje de solidaritate bisericească răsăriteană şi de promovare a luptei pentru pace. Cu toate dificultăţile ridicate de epoca turbulentă a Orientului Mijlociu şi a omenirii în general, Prea Sfinţitul Vasile a izbutit să obţină o seamă de succese pe care istoria bisericească, desigur, nu le va neglija.

La 4 februarie 1958 Prea Sfinţitul Episcop Vasile Samaha a sosit din nou în ţara noastră, venind cu avionul din Moscova. Pe aeroportul Băneasa, Prea Sfinţia Sa a fost întâmpinat şi salutat de Prea Sfinţitul Episcop Teoctist Botoşăneanul, Vicar Patriarhal, de d-l Ion Onţanu, Director în Departamentul Cultelor şi de Prea Cu­cernicul Preot N. Cazacu, Secretar Patriarhal. În aceeaşi zi Prea Sfinţia Sa a fost primit de Prea Fericitul Patriarh Justinian.

De asemenea, s-a prezentat în audienţă şi la d-l Director D. Dogaru, Secretarul General al Departamentului Cultelor. De data aceasta Prea Sfinţitul Vasile a avut de îndeplinit mi­siunea ce-i fusese încredinţată de Prea Fericitul Patriarh Alexandru al III-lea şi de Sfântul Sinod al Bisericii Antiohiene, şi anume aceea de a înmâna câtorva ierarhi români decoraţia bisericească „Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel,” decoraţie cu care, încă din toamna anului 1950, Biserica Antiohiei a cinstit pe Prea Fericitul Patriarh Justinian al României.

Primind cuvenita binecuvântare din partea Întâistătătorului Bisericii noastre, Prea Sfinţitul Vasile a înmânat această decoraţie Înalt Prea Sfinţitului Iustin, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, la Iaşi, în duminica din 9 februarie 1958, iar în duminica următoare s-a săvârşit la Craiova decorarea Înalt Prea Sfinţitului Firmilian, Mitropolitul Olteniei. În duminica din 23 februarie 1958, a avut loc în catedrala Sfântul Spiridon din Bucureşti, solemnitatea decorării cu acest Ordin a Prea Sfinţiţilor Episcopi Antim Târgovişteanul şi Teoctist Botoşăneanul, Vicari Patriarhali, şi a Părintelui Arhidiacon Vartolomeu Anania, bibliotecarul şef al Sfintei Patriarhii Române. La orele 10 dimineaţa s-a început Sfânta Liturghie, oficiată de Prea Sfinţiţii Vasile, Antim şi Teoctist şi de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Prea Fe­ricitului Patriarh Justinian. În dimineaţa zilei de 24 februarie, Prea Sfinţia Sa, însoţit de Prea Sfinţitul Episcop Teoctist Botoşăneanul, de Reprezentantul Departamentului Cultelor şi de Arhidiaconul Varto­lomeu Anania, a vizitat mai întâi Fabrica de Confecţii „Gh. Gheorghiu­ Dej,” după care a vizitat Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii.” În după amiaza aceleeaşi zile, Prea Sfinţitul Vasile a vizitat Mănăstirea Samurcăşeşti, cunoscută mai mult sub numele de Cioro­gârla.

A doua zi, 25 februarie, Prea Sfinţitul Vasile de Serghiopolis a fost condus la Schitul Maicilor, din Bucureşti, după care a fost invitat să meargă şi la Mănăstirea Ghighiu, rectitorită, de asemenea, în ultimii cinci ani. Cu prilejul acestei vizite, maicile de la Mănăstirea Ghighiu au avut una din cele mai mari surprize ale vieţii lor şi au trăit un moment de adevărată sărbătoare: Prea Sfinţitul Vasile Samaha prezentase Prea Fericitului Patriarh Justinian, printre alte daruri, şi o icoană a Maicii Domnului, veche de peste patru sute de ani, în a cărei tradiţie se pomenesc o seamă de fapte neobişnuite. Sub văzduh de clopote şi cântări duhovniceşti, icoana a fost purtată pe braţe de vlădicii Vasile şi Teoctist, urmaţi de toate vieţuitoarele chinoviei, şi aşezată cu mare cinste în paraclisul mănăstirii, unde s-a făcut şi întâia rugăciune de obşte înaintea preţiosului chip al Maicii Domnului.

Îmbărbătând pe călugăriţe în râvna lor pentru rugăciune şi muncă, Prea Sfinţitul Vasile Samaha le-a împărtăşit binecuvântarea Bisericii Aposto­lice din Antiohia, ale cărei legături cu Biserica Română capătă o ve­rigă în plus prin prezenţa acestei icoane.